Cu entuziasm, joi, 3 iunie, am marcat seria specială de conferințe cu cea de-a XX-a ediție aniversară și ne bucurăm că am avut privilegiul să avem alături de noi un invitat excepțional, care este un autor de referință în sfera diplomației și care îi inspiră pe cei din jur să pună întrebările care contează. 

În cadrul celei de-a XX-a ediții aniversare a Conferințelor Genesis College, Dragoș Pârcălabu, directorul Liceului Genesis College, profesor de istorie, a moderat și a explorat îndeaproape alături de invitatul nostru special, Teodor Baconschi, reputat diplomat, om politic, eseist, scriitor și membru în Advisory Board Genesis College, unghiurile subiectului efectelor bunei educații dincolo de familie, prin tema „Scopul educației astăzi”. 

Am încercat să poziționăm împreună această temă în comunitatea extinsă și să înțelegem cum poate contribui și ce ar trebui să dezvolte, de fapt, fiecare dintre noi – individ, grup socio-profesional, opinie publică, mediu de business, factor politic sau administrativ – acum, în contextul Covid, dar și după, astfel încât interesul dominant al societății să fie cel al cetățenilor care construiesc o țară educată.

Într-o lume pe care o percepem ca fiind mereu mai complexă, unul dintre cele mai importante roluri pe care le poate avea un om este cel de părinte-educator. O bună educație rămâne avantajul major de care se poate bucura cineva, mai ales în secolul al XXI-lea, iar o colaborare eficientă dintre profesori și părinți se bazează pe sinceritate. Educația nu reprezintă doar un transfer de cunoștințe și de abilități, ci și puterea exemplului pe care îl oferim copiilor noștri, prin alegeri și decizii pe care le-am face noi înșine.

În prezent, într-o societate în care pandemia actuală a înlăturat toate tipologiile clasice cunoscute, singura constantă care face diferența într-o mare de comportamente diametral opuse este educația.

„𝐵𝑢𝑛𝑎 𝑒𝑑𝑢𝑐𝑎𝑡̦𝑖𝑒 𝑛𝑢 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑛𝑖𝑐𝑖 𝑜 𝑝𝑟𝑎𝑑𝑎̆, 𝑛𝑖𝑐𝑖 𝑢𝑛 𝑝𝑟𝑒𝑚𝑖𝑢, 𝑐𝑖 𝑢𝑛 𝑠𝑝𝑜𝑟 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑙𝑖𝑔𝑒𝑛𝑡 𝑎𝑑𝑢𝑠 𝑝𝑟𝑜𝑝𝑟𝑖𝑒𝑖 𝑢𝑚𝑎𝑛𝑖𝑡𝑎̆𝑡̦𝑖, 𝑖̂𝑛𝑡𝑟-𝑜 𝑙𝑢𝑚𝑒 𝑐𝑜𝑚𝑝𝑙𝑖𝑐𝑎𝑡𝑎̆ 𝑠̦𝑖 𝑛𝑒𝑙𝑖𝑝𝑠𝑖𝑡𝑎̆ 𝑑𝑒 𝑟𝑖𝑠𝑐𝑢𝑟𝑖. 𝑂𝑑𝑎𝑡𝑎̆ 𝑜𝑏𝑡̦𝑖𝑛𝑢𝑡𝑎̆, 𝑒𝑎 𝑖̂𝑖 𝑝𝑟𝑒𝑔𝑎̆𝑡𝑒𝑠̦𝑡𝑒 𝑝𝑒 𝑢𝑟𝑚𝑎𝑠̦𝑖𝑖 𝑛𝑜𝑠̦𝑡𝑟𝑖 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑜 𝑣𝑖𝑎𝑡̦𝑎̆ 𝑎𝑢𝑡𝑒𝑛𝑡𝑖𝑐𝑎̆, 𝑑𝑒 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑠𝑒 𝑣𝑜𝑟 𝑝𝑢𝑡𝑒𝑎 𝑏𝑢𝑐𝑢𝑟𝑎 𝑝𝑒 𝑑𝑒𝑝𝑙𝑖𝑛, 𝑚𝑎𝑖 𝑎𝑙𝑒𝑠 𝑖̂𝑛 𝑚𝑜𝑚𝑒𝑛𝑡𝑒𝑙𝑒 𝑑𝑒 𝑐𝑢𝑚𝑝𝑎̆𝑛𝑎̆, 𝑐𝑎̂𝑛𝑑 𝑡𝑟𝑒𝑏𝑢𝑖𝑒 𝑠𝑎̆ 𝑎𝑙𝑒𝑎𝑔𝑎̆ 𝑜 𝑠𝑐ℎ𝑖𝑚𝑏𝑎𝑟𝑒 𝑑𝑒 𝑝𝑎𝑟𝑐𝑢𝑟𝑠” – scrie Teodor Baconschi în cartea sa, „Averea bunei educații”, apreciată de critici drept cartea fenomen a anului 2019.

După cum explica domnul Baconschi, în continuare, în cartea sa: „Prima regulă pentru o educație reușită ține de respectul copilului ca persoană autonomă, cu destin personal și drepturi aparte, pe care nu le poți anexa. Copilul e cu atât mai autentic al tău cu cât reușește să fie nu copia ta epigonică ori proprietatea ta privată, ci o ființă liberă, cu o personalitate distinctă și opțiuni pe deplin asumate. Cu cât vom contribui, ca părinți sau doar ca atomi civici, la ridicarea nivelului mediu de cultură și autodeterminare socială, cu atât ne vom trăi viețile într-un climat mai uman, mai rafinat, mai consolator și gratificant. Reușita unei bune educații are un impact social cu mult dincolo de cercul familial și reprezintă o investiție comunitară generos amortizată.”

Astfel, invitatul nostru special ne-a purtat într-o călătorie de explorare a dimensiunilor comunicării și modurile în care educația de calitate oferă sens vieții și am aflat că „Există sute de definiții ale culturii, dar una specifică că reprezintă memoria umanității în acțiune. Astfel, dacă e să precizăm scopul actual, contemporan al procesului educațional trebuie să plecăm de la datele trecutului, adică să ne dăm seama că scopul educației fluctuează în timp și spațiu, în funcție de ceea ce germanii au numit, zeitgeist, adică spiritul vremii sau ambianța fiecărei epoci.”, după cum a declarat Teodor Baconschi.

În același timp, am descoperit și am discutat despre cum asociem sau disociem formele educației, cea informală de cea formală, precum și formarea continuă: „E adevărat că suntem într-o perioadă istorică remodelată de noile tehnologii, de o adevărată revoluție științifică, care ne-a transformat pe toți în locuitori ai unui sat global și avem acces la totalitatea memoriei culturale a umanității. Nu doar a civilizației noastre, ci și a celorlalte, iar asta aglomerează peisajul, complică viața și ne oferă, totodată, o serie de puteri intelectuale fără precedent. Pe de o parte, cu toate hopurile, e clar că secolul XXI, în societățile euro-americane cel puțin, vechea chestiune a analfabetismului a dispărut la nivelul definiției de bază. Dar au apărut alte forme de analfabetism. Așa ne dăm seama că societățile complexe în care trăim ne obligă mereu să revenim la școală, să învățăm să citim critic un text, să învățăm să filtrăm acest flux informațional continuu., să ne apărăm de știri false. Astfel, suntem condamnați, adică mai degrabă provocați constant să înățăm tot timpul și să alternăm școala formală cu oricare formă de socializare, căreia îi putem da și un conținut cognitiv. Să ne bucurăm de natura noastră socială și în fiecare zi să alegem să învățăm ceva nou, pentru a vedea și ce ecou produce același lucru în mintea celorlalți.”

De asemenea, alături de invitatul nostru, am explorat ce sfaturi și recomandări are pentru elevii care se pregătesc pentru meserii care poate nici nu au apărut încă, ce valori să mențină în cadrul procesului educațional și de pregătire pentru viitor:

„Revenim la definiția clasică a capitalismului ca proces de distrugere creativă. 90% dintre joburile din anul 1850 nu mai există, în schimb au apărut mii de altele. Acest proces continuă și știm deja că algoritmii de automatizare și robotizarea economiei reale vor avea, în primă instanță, efectul de anulare a anumitor categorii de joburi. Dar, în același timp, sfera serviciilor se diversifică, apar noi necesități sociale. E limpede că această modernizare a economiei mondiale va duce la noi cooperări interumane, la noi nevoi și noi metode de a le satisface. Ne vom adapta, acesta este un efect al inteligenței cu care suntem dotați și vom reuși împreună să ne adaptăm acestor noi nomenclatoare de ocupații socio-profesionale, chiar dacă ele nu au încă o fișă a postului publicată în vreun ziar. Le recomand elevilor să înțeleagă fenomenele sociale în dinamica loc, să jongleze cu abstracții, să treacă dincolo de zidul aparențelor, să poată anticipa și să poată procesa marile fluxuri de date pe care inteligența artificială ni le va pune tot mai mult la dispoziție. Le recomand să contribuie cu adevărat la această nouă cultură a umanismului, să lucreze în echipă prin varietatea de competențe și totodată să stabilească legături benefice propriei dezvoltări.”

În final, alături de invitatul nostru, am conturat o imagine de ansamblu a conceptului de educație și acesta ne-a transmis un mesaj special de încheiere pentru comunitatea Genesis College:

„Mă bucur că am putut lua parte la acest dialog constructiv și sper să ne putem revedea și fizic la întâlniri care să ne permită să reflectăm asupra provocărilor modernității de zi cu zi, asupra întârzierilor românești, asupra oportunităților pe care totuși le avem. Șansa unui liceu și instituții în care grija pentru calitatea actului educațional, diversitatea instrumentelor pedagogice, infrastructura tehnologică: toate astea vă transformă într-un spațiu de adevărată geneză pedagogică și, în același timp, un model de bună practică pe care sper să îl preia și alte școli.” 

Vă invităm să vizionați dialogul interesant al conferinței la următoarele link-uri, în cadrul rețelelor sociale Facebook sau Youtube:

Între timp, vă invităm să urmăriți edițiile speciale ale conferințelor pe care le-am desfășurat în lunile mai și iunie – https://genesis.ro/va-invitam-la-editiile-speciale-conferintele-genesis/

Despre Teodor Baconschi: 

Ambasador al României la Vatican, Lisabona şi Paris (apoi ministru de Externe, în perioada decembrie 2009 – ianuarie 2012), reputat diplomat, om politic, eseist, scriitor și membru în Advisory Board Genesis College, Teodor Baconschi a obţinut Doctoratul în Antropologie religioasă şi Istorie comparată a religiilor la Universitatea Paris IV-Sorbonne.

A publicat numeroase volume de eseuri (unele au fost traduse în franceză, italiană, portugheză şi maghiară). A fost director al Editurii Anastasia (1995–1996), apoi redactor-șef în TVR (emisiunea Viața spirituală, 1997). A fost distins cu Marea Cruce a Ordinului Pius IX (Vatican), Ordinul Sfintei Agatha (San Marino), Comandor Stella della solidarieta italiana, Cavaler al Ordinului de Merit (Portugalia), Comandor al Legiunii de Onoare (Franța), Cavaler al Ordinului Serviciu Credincios (România).