Cronologic, Şcoala Internaţională Americană din Bucureşti şi Genesis sunt primele şcoli private din România. Faţă în faţă, un model american şi un model românesc de antreprenoriat în educaţie.

În mediul de business, numele Ioanei Necula este asociat mai curând cu International Leasing, una dintre primele afaceri de leasing din România (1995), aflată însă acum în plin proces de reorganizare, după ce anul trecut a intrat în insolvenţă. Mai puţin însă cu grădiniţa şi şcoala Genesis, deşi sunt afaceri fondate acum 11, respectiv şapte ani în urmă. Ca şi în domeniul leasingului, Necula e o fondatoare de pieţe, dat fiind că şi Genesis a fost prima şcoală privată acreditată din Bucureşti şi la momentul respectiv singura, după cum spune chiar ea.

Totul a pornit în 2000, după ce s‑a născut primul băiat al familiei, povesteşte Necula (38 de ani), care controlează împreună cu soţul ei un grup de firme în domeniul leasingului, retailului auto şi educaţiei. „A început de la ceva emoţional, dar în timp a devenit o treabă serioasă“, continuă aceasta, mărturisind că totuşi nu a pornit chiar de capul ei, ci după discuţii cu persoane implicate în sistemul educaţional românesc cu care a şi pornit la drum. Avea terenul achiziţionat şi toată lumea o întreba de ce nu dezvoltă un proiect imobiliar. „Consider că educaţia este locul în care se poate demonstra că putem conferi o valoare mai mare vieţii sociale, că putem da înapoi“, rezumă Necula motivul pentru care a decis să investească în educaţie.

VÂNT FAVORABIL. În urmă cu şase ani, Bill Gates profeţea falimen­tul învăţământului public american şi vorbea de modernizarea educaţiei prin investiţii private masive.
Ceea ce s‑a întâmplat. Prin intermediul unor fundaţii, familiile bogate ale Americii precum Gates, Dell, Broad, Walton sau gigantul retailului Wal‑Mart au aruncat în sistem în ultimii şase ani peste patru miliarde de dolari (în România, întregul buget alocat Ministerului Educaţiei în 2011 a fost de aproape 2 mld. euro). Şi în Europa, educaţia publică a început să piardă teren în faţa celei private, chiar în ţări unde învăţământul privat are într‑adevăr tradiţie comparativ cu cei 20 de ani pe care îi împlineşte educaţia privată din România. Potrivit unui studiu chiar de anul acesta al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), explicaţia fenomenului e simplă: părinţi tot mai preocupaţi de educaţia copiilor – sunt vremuri în care investesc mai curând în viitorul odraslelor, decât la bursă –, prin urmare aleg să‑şi formeze copiii într‑un sistem mai scump, dar mai eficient decât cel public. Altfel spus, aleg programe mai riguroase de studiu, cu disciplină mai mare şi care pun accent pe dezvoltarea personală prin proiecte extraşcolare extrem de diverse.

O tendinţă care se verifică şi în România şi care înseamnă vânt în pupă pentru afaceri precum Genesis, deşi Necula nu este deloc încântată de semantica asocierii dintre business şi educaţie. „Pentru businessul în educaţie limba română ar trebui să conţină un termen mai propriu acestei relaţii de responsabilitate diferită pe care o reprezintă organizarea unui sistem educaţional.“ Revenind la cifre, în prezent, circa 70.000 de copii învaţă în cele 500 de grădiniţe, 80 de şcoli şi 125 de licee private, conform statisticilor Ministerului Educaţiei.

Dintre cei 70.000, 200 învaţă la Genesis. În 2000, Necula a deschis mai întâi grădiniţa şi după alţi patru ani a dat drumul şi la şcoala gimnazială. Astăzi investiţiile totale sunt estimate de Necula la peste două milioane de euro. Deşi a trecut mai bine de un deceniu, businessul de educaţie al lui Necula încă nu se autosusţine. Cheltuielile anul acesta (744.000 de euro, iar 50% din ei se duc în salarii) continuă să fie peste venituri, care vor ajunge la aproape 700.000 de euro (peste 70% provin din taxe). Restul banilor necesari au fost acoperiţi din fonduri proprii via fundaţia Genesis Collegiate, sponsorizări şi, în trecut, chiar din credite bancare pentru dezvoltare. Dar pentru Necula, olimpică la matematică şi absolventă de ASE, nu cifrele sunt cele mai importante de data aceasta, deşi o spune răspicat: o şcoală privată trebuie să producă profit tocmai pentru a‑l reinvesti în educaţie.

Aşa cum e firesc în acest domeniu, o interesează în primul rând calitatea actului educaţional. „Avem o strategie educaţională şi scopul este să creăm la un moment dat o programă proprie, pentru că legea ne permite acest lucru“, a declarat aceasta în interviul cu MONEY EXPRESS, la care au participat şi Mihaela Drăguş, directorul general Genesis, împreună cu Lidia Velici, directorul şcolii, şi Nicoleta Stancu, directorul grădiniţei. În esenţă, ce‑şi doreşte Necula, mamă a trei băieţi, este să contribuie la formarea unor oameni mai buni, mai bine pregătiţi pentru ce va să vină. Pentru aceasta, evident este nevoie de alt gen de învăţământ, mult mai corelat la realităţile economice, în care copilul să nu fie „un sac în care bagi şi bagi informaţii“. Pentru că fiecare copil are potenţialul şi ritmul propriu de învăţare, cheia pentru educaţie de calitate sunt programele opţionale cât mai diverse, chiar educaţie diferenţiată pentru cei foarte dotaţi. Ceea ce Genesis oferă, punctează Mihaela Drăguş. În opinia ei, pregătirea care se făcea acum 20 de ani era calibrată la o economie de tip industrial, încă. „Era destul de clar pentru ce meserii te pregăteşti. Acum nu mai este aşa, nu ştim exact pentru ce ne pregătim şi de aceea putem spune că educaţia globală se află într‑un punct de cotitură“. De aceea, crede ea, e crucial ca educatorii să fie capabili să descopere ce este mai bun în fiecare copil, să le dea încredere în ce ştiu pentru a se putea descurca în viitoarele realităţi economice. Citește articolul pe MONEY EXPRESS

Şcolile private din România mai au nevoie de ani buni până la stadiul învăţământului particular din alte ţări

Piaţa şcolilor private din România se află încă în curs de maturizare, cred că mai este nevoie de ani buni pentru ca acestea să ajungă la stadiul la care se află în prezent învăţământul privat internaţional.

“Este adevărat că am început să creştem, dar încă suntem nişte aspiranţi, nu la noi au apărut de sute de ani şcolile private, deci  trebuie să avem răbdare”, este de părere Mihaela Drăguş, director general în cadrul Genesis Collegiate, campus educaţional privat în cadrul căruia funcţionează în prezent o grădiniţă şi o şcoală cu clase I-VIII.

În opinia sa, învăţământul privat nu ar trebui văzut ca “adversar” al sistemului public, însă acesta are cu siguranţă câteva avantaje care îi va aduce în timp o “cotă de piaţă” din ce în ce mai mare. În prezent, piaţa şcolilor private din România formează un business de aproximativ 1,5 miliarde euro, bani care provin din taxele plătite de părinţii celor 47.700 de preşcolari şi şcolari care învaţă în învăţământul privat.

Printre atuurile pe care acest sistem le are faţă de cel de stat, spune Mihaela Drăguş se numără posibilitatea şcolilor de a-şi motiva angajaţii în funcţie de performanţe, experienţă sau în funcţie de gradul de implicare în proiecte extracurriculare, precum şi logistica de care dispun şcolile, dar şi dezvoltarea potenţialului fiecărui copil în parte.

În prezent, campusul Genesis, business înfiinţat în urmă cu 12 ani de Ioana Necula, proprietar al unei firme de leasing, numără circa 300 de copii, aceştia fiind educaţi de 60 de cadre didactice, cu studii superioare în pedagogie.

“Genesis a pornit cu un număr mai mic de zece elevi acum 12 ani, iar în prezent avem aproape 300 de copii în cadrul şcolii şi a grădiniţei. Am trecut prin situaţii dificile, pe care le-au resimţit cu toţii, nu doar noi, cei care activăm pe piaţa educaţională. Criza ne-a afectat pe toţi şi sigur că oricărui investitor îi scădea apetenţa pentru risc şi investiţii în noi proiecte. Dar acea perioadă a venit şi cu o soluţie pentru noi, începuserăm construcţia pe terenul pe care avem campusul acum şi a contat foarte mult faptul că am putut să ne relocăm sediile din Bucureşti şi să nu mai plătim chirie. Am avut noroc, nu am fost nevoiţi să facem restructurări sau să creştem taxele”, explică Drăguş, care mai precizează că media de vârstă a cadrelor didactice care lucrează atât în şcoală, cât şi în grădiniţă variază între 30 şi 35 de ani.

În ceea ce priveşte oportunităţile de dezvoltare profesională în cadrul şcolii, ea spune că toate cadrele didactice urmează traininguri anuale prin intermediul cărora profesorii şi învăţătorii trebuie să propună teme pentru motivarea copiiilor în clasă sau pentru captarea atenţiei acestora.

“Dezvoltarea business-ului până la nivel liceal poate avea loc oricând, însă dorim să ne păstrăm standardele în ceea ce priveşte calitatea serviciilor pe le-am furniza într-o astfel de situaţie. Iar decizia înfiinţării unui liceu nu vine doar ca urmare a unui potenţial financiar, un astfel de pas trebuie analizat foarte bine”, adaugă Drăguş.

Taxele anuale practicate de Genesis Collegiate în cazul grădiniţei variază în prezent de la puţin peste 300 de euro pentru programul scurt până la circa 380 de euro, pentru programul prelungit. Părinţii care vor să îşi înscrie copiii în clasele I-IV trebuie să plătească circa 540 de euro pe lună, pentru clasele V-VIII taxa ajungând la mai mult de 600 de euro pe lună, potrivit datelor de pe site-ul campusului.